Efectele? Aproape jumătate din populația României suferă fără să-și dea seama de boli ca hipertensiunea arterială și diabetul zaharat, pe fondul colesterolului mărit, problemă care distruge vasele sangvine mai devreme decât distrugerile provocate de înaintarea în vârstă. Doi din trei români mor din cauza afecțiunilor cardiovasculare provocate de colesterol.
Colesterolul este un alcool policiclic de care se leagă acizii grași, devenind astfel o grăsime care se întâlnește în aproape toate alimentele de origine animală. Nivelul ridicat de colesterol este responsabil pentru atacurile cardiovasculare, ateroscleroză, litiază biliară ( pietre la fiere sau calculi biliari ) și multe alte boli, cu toate astea, colesterolul având un rol esențial în menținerea sănătății corpului. Tratatele de medicină spun despre colesterol că acesta există în fiecare celulă a corpului, și intră în alcătuirea membranelor care protejează nervii. Același colesterol contribuie la sinteza unor hormoni, precum testosteronul și estrogenul. Pe de altă parte, un nivel ridicat de colesterol crește riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, însa nici un nivel foarte scăzut nu este bun. Un nivel normal de colesterol în organism este esențial pentru piele, unde este transformat în vitamina D sub acțiunea razelor UV. De asemenea, colesterolul favorizează metabolizarea carbohidraților și este necesar pentru sinteza hormonilor suprarenali (cortizol) și a celor sexuali.
Colesterolul bun și colesterolul rău
Diferențele de manifestare ale colesterolului sunt determinate de proteina de care acesta este legat. Lipoproteinele sunt agenții care au rolul de transportor al colesterolului în sânge și sunt calificate ca fiind 3 la număr.
Lipoproteinele de joasă densitate (LDL) denumite popular colesterolul rău,transportă 65% din totalul de colesterol sanguin, acest lucru determinând depunerile de colesterol în interiorul vaselor de sânge.
Lipoproteinele de foarte joasa densitate (VLDL), transportă cam 15% din totalul colesterolului sanguin, dar sunt necesare ficatului pentru a produce LDL.
Lipoproteinele de înaltă densitate (HDL) denumit popular colesterolul bun,transportă în jur de 20% din totalul de colesterol sanguin, fiind compuse în mare parte din lecitină. Colesterolul bun este super-eroul care distruge depozitele de colesterol rău de pe vasele sanguine și asigură circulația acestuia fară a bloca arterele.
Așadar, este important raportul dintre LDL și HDL . Menținerea rației zilnice de grăsimi ingerate sub valoarea de 20%, maximum 30% din totalul caloriilor fiind vitală pentru păstrarea nivelului de colesterol în limite normale.
Puțini cunosc faptul că organismul își fabrică singur atât colesterol cât îi este necesar și nu are nevoie de niciun aport alimentar, în caz contrat va apărea o cantitate prea mare de grăsimi, acestea favorizând depunerile de colesterol pe vasele de sânge provocând îngustarea arterelor. Consecințele pot fi printre cele mai grave : de la ischemia care generează cardiopatia ischemică, infarct miocardic, până la AVC (accident vascular cerebral). Bineînțeles este nevoie și de mișcare zilnică, viața sedentară favorizând, și ea, apariția acestor boli
Din păcate, 30% din populația României are probleme cu colesterolul, conform unui studiu coordonat de prof. doctor Mircea Cinteză, problemă înregistrată atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. La nivelul întregii țări, 42,6% dintre persoanele cu vârsta de peste 70 de ani au colesterol ridicat, în număr mare fiind și tinerii. Nivelul mare de colesterol rău în sânge, se reflectă în creșterea morților subite cauzate de accidentele vasculare.
În țara noastră, rata mortalității cauzată de afecțiuni cardiovasculare legate de colesterol este de aproximativ 50% din numărul total al deceselor. Peste 30% dintre români au colesterolul ridicat și aproximativ 40% sunt hipertensivi, 2 din 3 români murind din cauza afecțiunilor cardiovasculare pricinuite de LDL. Acest fenomen este cauzat de proasta educație privind alimentația și riscurile presupuse de colesterol, stresul, sedentarismul, somnul de o calitate proastă, etc.
La nivel mondial, studiile arată că în țările cu o alimentație tradițională bogată în fibre ți săracă în colesterol, bolile precum cancerul de colon, diabetul zaharat și afecțiunile cardiovasculare sunt mult mai rar întâlnite decât în țările vestice.
În cărțile de specialitate se arată faptul că atunci când nivelul de colesterol sanguin este ridicat, riscul de ateroscleroza crește, astfel crescând și riscul apariției bolilor cardiovasculare. Acizii biliari, care sunt formați din colesterol, sunt responsabili de digestia grăsimilor cancerigene din alimentație fiind legați de fibre și eliminați o dată cu acestea.
Trigliceridele
Trigliceridele sunt lipide mai simple care intră în compoziția grăsimilor și au un important rol, cel energetic. În setul analizelor de laborator se determină pe lângă colesterol, nivelul trigliceridelor din sânge; între acestea existând o strânsă relație de interdependență: cu toate că nivelul ridicat al unuia nu implică în mod obligatoriu cantități crescute din celalalt, scăderea conținutului de trigliceride pare a ajuta la reducerea nivelului de colesterol rău. Creșterea lor este determinată de aceleași cauze care produc și creșterea nivelului de lipide, respectiv colesterol total, dar trigliceridele în exces prezintă un risc mult mai mare pentru sclerozarea arterelor.
Trigliceridele sunt grăsimi prezente în sânge, provenind, în principal, din alimentație. Acestea apar mai ales în urma transformării zaharurilor de către ficat. La fel ca și excesul de colesterol, excesul trigliceridelor amenință sănătatea arterelor și implicit a inimii, pentru că favorizează formarea plăcilor de aterom ( depunerea grăsimii pe pereții vaselor sanguine ). Consumul de zahar, alcool și tutun, diabetul dar și obezitatea au, de asemenea, o responsabilitate directă în declanșarea acestor probleme de sănătate. Foarte importat și bine de știut este că pentru unele femei, pilula anticoncepțională joacă un rol important în creșterea nivelului de trigliceride. Mai mult decât atât, în unele cazuri nivelul crescut al trigliceridelor este ereditar.
Așadar, încercați să evitați mai ales mezelurile, și mai ales în alimentația copiilor. Consumați mai multe fibre, legume, și mai puțină carne grasă sau prăjeli. Axați-vă pe pește și alimente bogate în acizii grași de tip Omega, dar și pe semințe/sâmburi cum sunt: sâmburii nucilor, caiselor, semințele de cânepă, semințele de in sau hrișcă, etc.
Sănătate, că-i mai bună decât toate! :)
Sursa imaginii: http://www.anamedex.ro/recipe/show/127/colesterol-total
