Postat de Mutulica in Cu de toate pe 29 Noi 2017 | 1275 vizualizari
Sincer eu cred ca el vrea sa fie O`Malley motanul din ''Pisicile Aristocrate''.....
Saru-mana!
Îmi place povestea ta și pisinelul tău drăguț! Mutulică, tu ai un suflet tare bun și o judecată corectă. Așa că sunt sigură că vei lăsa motănelul să fie motănel, până la sfârșitul vieții sale, așa cum i-a fost hărăzit. Așa aș face și eu...!
Saru-mana !
Hmmmm, grea alegere! Eu l-aș lăsa așa cum este, dacă are libertatea de a sta pe afară.
Saru-mana!
Ce scump este
Lasă-l să-și trăiască viața de motan! Sigur va fi mai fericit!
Saru-mana
Este superb. Eu am 6 pisici (o veterana, un motan de vreo 9 luni si inca 4 pisoi (2 fetite si 2 motanei)) in momentul asta si cu riscul de a fi judecata, nu i-am castrat pe niciunul. Veterana, plecata toata ziulica de acasa, seara se intoarce la masa si la caldurica. Pare foarte fericita....
Fiind Dumnezeul unui motan tanar, viril si cu libertate neingradita de miscare, deveniti implicit si Dumnezeul intregului neam pisicesc din imprejurimi… adica si al pisoilor fatati necontrolat si nedorit, aruncati de vii in pungi de plastic in tomberoane de gunoi, innecati, asfixaiati, sau ingropati de vii… Sau cel mai dramatic, fatati „in libertate“ de pisici (vesnic lihnite si adesea bolnave) fara stapan, chiar si (in prag de) iarna, tarandu-si chinuita existenta flamanzi, subnutriti, infrigurati, infricosati si de cele mai multe ori foarte bolnavi, daca nu au cumva norocul sa moara prematur… Chiar si in privinta marcarii teritoriului (desi e secundara)… „urma“ urat mirositoare nu este lasata numai la usa sau zidul casei stapanului, ci din pacate frecvent si la cele ale vecinilor (directi sau nu), cu supararile de rigoare… Familiile noastre au avut dintotdeauna pisici (F si M), si la casa si in apartament, dar toate au fost castrate si nu au parut (sa devina) nefericite, chiar daca operatia s-a facut dupa maturitate. In privinta povestii (reale? a) vacii Frantusesti… nimeni (nici macar un om, dar o vaca, sau un pisoi!) nu regreta un „Paradis pierdut“/“le Paradis perdu“, atata timp cat nu l-a avut (cunoscut) vreodata….
Va multumesc pentru postari.In ceea ce priveste povestea cu vaca din Franta, daca a mintit ciobanul francez, am mintit si eu.
Eu va multumesc, ca nu mi-ati luat in nume de rau comentariul, desi poate nu este in consens cu sentimentele si dorinta Dvs. Consider insa ca sinceritatea (chiar incomoda) este un pilon de baza al oricarei "prietenii" (chiar si virtuale). In privinta "vacii Franceze", stiu absolut sigur ca povestea exista (eu o cunosc cu o vaca Elvetiana!), deci dubiul se referea exclusiv la spusele vacarului (indiferent de natie...) si in nici un caz la ale Dvs... Va doresc, in orice caz, sa luati hotararea cea mai buna pentru Dvs, dar si pentru toate partile implicate (nu, nu-i usor sa fii "Dumnezeu"!).
Eu am scris tocmai pentru a afla parerea celor care au avut astfel de experiente.