ILUZII
Mi-aş fi dorit să am seara somnul de dimineaţa.
Mi-aş fi dorit ca datoriile să se transforme în depozite.
Mi-aş fi dorit zbor pentru a scăpa de praf şi aglomeraţie.
Mi-aş fi dorit să aud gândurile pentru a nu mai fi nevoie de strigăte asurzitoare.
Mi-aş fi dorit să fiu atât de mic încât să pot să lupt corp la corp cu viruşii ce distrug lumea.
Mi-aş fi dorit să fiu atât de mare încât să nu mă clintească nimeni când iau o hotărâre dreaptă.
DEZILUZII
Dacă toţi copiii ar asculta de părinţi, am avea bătrâni fericiţi.
Dacă am avea un gram de venin, am omorî un om; dacă am avea credinţă cât un grăunte de muştar, am muta un munte.
Dacă aşteptăm să se schimbe lumea, nimic nu se va schimba; dacă fiecare se schimbă, lumea se va schimba cu siguranţă.
SPERANŢE
Şi totuşi mă bucur de viaţa pe care mi-a dat-o Dumnezeu.
Şi totuşi mai există oameni care ascultă şi ce spun eu; dar sunt oameni la care alerg şi eu să ascult.
Şi totuşi nu sărăcia e problema, ci cauzele sărăciei. Nu boala, ci cauza bolilor. Nu moartea e importantă ci felul în care pleci din viaţă.
Şi totuşi nu e important să ai un renume. E important să ai un suflet, pentru că azi şi statuile au nume şi renume, ba chiar şi câinii şi porcii.
Şi dacă v-am plictisit, nu vă supăraţi, că faceţi riduri şi lumea observă repede schimbarea în rău.
Au fost doar rânduri-gânduri, un fel de face to face (cu mine însumi).
