Cineva a scris pe una dintre piramide, la puţină vreme după ce a fost inaugurată: “Nimeni nu era atât de mânios încât să rupă tăcerea" ... Nu-i aşa că nu ştiaţi asta, deşi aţi auzit de piramide şi aţi fost învăţaţi să admiraţi aceste monumente ale nepăsării faraonice pentru suferinţele poporului? Aşa sunt educaţi sclavii...
Tot mai mulţi romani îşi găsesc sfârşitul departe de ţară iar rudele, de parcă nu erau suficient de necăjite, sunt obligate să-şi amaneteze câţiva ani din viaţă pentru a plăti repatrierea decedaţilor. Nimeni nu este atât de mânios şi eu mă simt atât de singur...
Când o familie este practic destrămată pentru că cel puţin unul dintre părinţi este obligat să emigreze, cei rămaşi în ţară îi invidiază. Nimeni nu este atât de mânios şi eu mă simt atât de singur...
Eu cred că oamenii simpli au obligaţia să-şi facă datoria la locul de muncă şi nu să-şi găsească unul conform cu pregătirea şi capacitatea lor. Nimeni nu este atât de mânios şi eu mă simt atât de singur...
Cei care ne conduc sunt incompetenţi, infractori şi trădători de ţară. Toată lumea ştie acest lucru dar continuă să accepte acest sistem social economic şi politic ce ne duce înapoi în timp. Nimeni nu este atât de mânios şi eu mă simt atât de singur...
În fiecare an vorbim despre oameni de afaceri romani ce şi-au gasit sfârşitul în urma unor gesturi nebuneşti. Sunt destui cei ce ştiu în ce stres trăiesc românii care nu şi-au construit afacerea pe spinarea plătitorilor de impozite, dând de lucru şi implicit o pâine celor din jur. Toti am auzit de presiunile la care sunt supuşi cei ce generează prosperitate, cum sunt şicanaţi şi obligaţi la tot felul de biruri oficiale şi neoficiale. Nimeni nu este atât de mânios şi eu mă simt atât de singur...
De la an la an scade numărul afacerilor cu capital integral românesc.. Zilele trecute a intrat în insolvenţă o crescătorie de păsări pe motiv de salmonella. Când un ministru aflat tocmai la cârma protecţiei consumatorului a intrat în spital din cauza unei îngheţate produse de un concern străin, s-au făcut vizite televizate la fabrica respectivă şi s-au dat asigurări că îngheţata cu salmonella a fost un accident ce nu putea fi imputat reputatei firme cu domiciliu fiscal în afara ţării noastre. Nimeni nu este atât de mânios şi eu mă simt atât de singur...
Ni se impun privatizări frauduloase sau contrare intereselor naţionale pe motiv că statul este cel mai prost administrator, dar nimeni nu ne spune cine sunt de fapt acei proşti administratori şi cine sunt cei ce preiau falimentarele afaceri ale statului ce devin monopoluri private aducătoare de profituri imense. Nimeni nu este atât de mânios şi eu mă simt atât de singur...
Mulţi au citit declaraţiile de avere ale celor aflaţi în prim planul vieţii noastre politice şi au observat că nu le lipsesc nici măcar diamantele. Nimeni nu este atât de mânios încât să le ceară să cumpere şi să poarte diamante produse din cenuşa repatriaţilor pentru a se şti cine-s cei vinovaţi de moartea lor şi eu mă simt atât de singur...
În ultimii 23 de ani am amanetat vieţile noastre şi ale multor alte generaţii, în numele democraţiei şi a unei iluzorii prosperităţi. Avem salarii şi pensii speciale care nu reflectă contribuţia reală dar nu ne gândim dacă vom mai avea bani de salarii şi de pensii. Nimeni nu este atât de mânios încât să rupă tăcerea şi să spună că încă ne mai putem salva dar pentru asta trebuie să renunţăm cel puţin cinci ani la salarii şi la pensii pentru a crea un fond de dezvoltare...
Si mă simt atât de singur...
. 
