Se spune ca ne sapam groapa cu dintii , dar eu cred ca si alte organe si simturi sunt implicate in acest proces care ne duce catre boala si moarte .O sa fac in general referiri doar la propria persoana, pentru a nu jigni pe cineva , dar va rog sa va faceti in timp ce cititi un proces de constiinta si o radiografie a propriilor alegeri care va pot impinge mai devreme pe un drum fara intoarcere.
Eu , de exemplu, am nu una ci doua sabii deasupra capului: am multi diabetici in familie deci sunt predispus teoretic la o astfel de moarte .Mai am si o constitutie osoasa foarte plapanda cu doua vertebre deplasate care imi pun tot felul de probleme si nu imi permit sa ma ingras prea mult.
In ceea ce priveste diabetul , pentru mine , lucrurile sunt clare. Daca mananci cat mai putin posibil si faci miscare multa e improbabil sa ajungi vreodata in situatia ingrata de a fi ucis de acest ucigas tacut .Ce te faci cand ai acasa o nevasta careia ii place sa gateasca , gateste bine , nu pare sa fie preocupata de silueta iar parintii sai au preferat sa-si cumpere haine noi atunci cand se ingrasau? Poate faci ca mine si te gandesti la acele superbe femei pe care le-ai cunoscut ce nu au mancat mai mult de o punga de pufuleti intr-o zi de dezmat culinar si care au intotdeauna in casa o farfurie minuscula plina cu cipsuri si alte mipsuri din care se "ospateaza" musafirii lor? -Acum as fi avut o burta lipita de sira spinarii si probabil ulcerul mi-ar fi supt si orice urma de grasime.N-as fi avut parte de gusa care ma enerveaza atat de tare , dar si de ulcer se moare si as avea sigur un aer acru si o fata de ascet plictisit de viata pentru ca , oricat de frumoasa ar fi femeia de langa tine , nevoia de sex cu nevasta tot trece mai repede decat foamea si dupa o anumita varsta mi s-a spus ca nici nu mai conteaza in timp ce nesuferita asta de foame pare sa ne insoteasca pe tot parcursul vietii!...Sau poate ca as fi fost un client fidel al fast-food-urilor, ca majoritatea tinerilor din ziua de astazi ce au burta de la optsprezece ani , gafaie si cand trebuie sa urce un etaj , deci pentru mine ar fi un dezastru si mai mare si as fi preferat in final viata de burlac in care nu te plictisesti decat cand ai tu chef de asa ceva .Dar de foame tot nu as fi scapat , asa ca m-as fi vazut nevoit sa invat sa gatesc si la cat de indemanatic sunt eu nu va pot garanta ca mi-ar fi reusit vreo alta mancare decat cea pe care o recomand celor care au aceleasi dileme ca si mine.Este vorba despre compotul de pufuleti in otet. Va doresc pofta buna si multa sanatate!
PS. Eu o sa rad si putin cascaval deasupra , daca se insista sa particip la concursul culinar pe care l-a lansat bucatarasul de curand.