Desert clatite

        Fusesem de curând în vizită la o vecină de a mea, o doamna în jur de vreo 60 de ani, pasionată de gătit și căreia îi place taare mult să povestească haha:)). Și cum stăteam noi la povești mă servise cu ”crepes”. 

-Par a fi clătite! am spus eu.

-Chiar asta sunt! Clătitele dulci se numesc crepes, iar cele sărate se numesc galette.

          Ah, bine de știut! Pe masă, clătitele pufoase îmbrăcau dulceața mea preferată, cea de măceșe și miroseau taare bine. Am servit numaidecât o clătită și deja mai aflasem ceva: demult, oamenii foloseau zăpădă proaspăt căzută ca ingredient secret pentru obținerea clătitelor pufoase. 

-Asta e chiar ciudat! Zăpadă? Păi și dacă era vară?

-Atunci ieșeau clătitele puțin mai tari.

          Ugh, deja parcă mi-am creat o altă imagine despre clătite. Adică, pentru mine erau un desert rapid, gustos desigur și mereu la îndemâna oricui. Acum să aflu că ele în trecut erau o specialitate mă face să le prețuiesc mai mult. Aaa da, am mai aflat încă ceva despre clătite în doar 2 ore haha:)). Cică existase cea mai mare clătită din lume, cu diametru de aprox. 15 metri și cântărea 3 tone, undeva prin Manchester. Asta chiar e ceva! Mă tot gândesc, cum oare or fi făcut oamenii aceea o clătită uriașă care cântărea 3 tone? WOW! Mă întreb în câte zile or fi mâncat-o haha:)).

          Gata cu informațiile, se înserase deja și am plecat spre casă. Toată noaptea m-am gândit la ceea ce aflasem despre clătite și încercam să îmi imaginez oamenii din trecut făcând clătite cu zăpadă. A doua zi, nu făcusem eu clătite cu zăpadă, însă mi se făcuse deja poftă pe clătite la cât m-am tot gândit la ele și am făcut și eu! 

          Vă prezint astăzi o rețetă de clătite așa cum o fac eu, fără zăpadă și cu diametrul de doar 21 cm haha:)).