Pretențiile soțului, care a vrut ciorbă de burtă cu gust de pui, i-au adus celebritatea Corneliei Dumitrescu, o simplă bucătăreasă. Aproape de finele anilor 1970, pe rețetarul Restaurantului Nor din municipiul Rădăuți, local cu ștaif în acea vreme, a apărut un nou sortiment la capitolul supe: ciorba rădăuțeană. În cei 30 de ani de la inventare, până în 1990, ciorba de pui cu gust deosebit a reușit să acapareze restaurantele din toată țara. Ba mai mult, a pătruns și pe piața externă, în meniul unor restaurante cu specific românesc din străinătate. Suceveanca Cornelia Dumitrescu, a făcut datorită ciorbei rădăuțene, primul pas spre celebritate, ajungând mare maestru în arta culinară. Inițial, pentru ciorbă se folosea carne de curcan, însă pentru că aceasta era prea scumpă, s-a înlocuit cu carnea de pui. Ingredientele sunt la îndemâna oricui, însă secretul constă în modul în care acestea se combină. Ciorba rădăuțeană este foarte apreciată și azi, în multe dintre cazuri având succes mai mare decât celebra ciorba de burtă. Regretul maestrului bucătar este faptul că nu poate omologa rețeta deoarece denumirea este strâns legată de numele orașului care-i dă numele, Rădăuți. S-a lovit de aceeași problemă precum cei de la Sibiu vrând să omologheze inconfundabilul salam de Sibiu.
Se pun la fiert legumele întregi, pieptul de pui și piperul boabe. Când pieptul s-a fiert, se strecoară zeama.
Se taie carnea fâșii iar legumele se rad pe răzătoarea mare ( mai puțin ceapa, pe care o aruncăm ), apoi se adaugă în zeama strecurată și se mai lasă să fiarbă 5 minute. Se adaugă usturoiul pisat, sarea și piperul măcinat.
La final, smântâna se bate cu gălbenușurile și oțetul, se lungește cu puțină zeamă și se toarnă peste ciorbă.
Se mai dă un clocot și ciorba este gata. În farfurie am presărat pătrunjelul tocat.
1
În rețeta originală se adaugă și cimbru, și foi de dafin.
2
Merge foarte bine atât cu ardei iuți proaspeți sau murați, dar și cu salată de ceapă și usturoi.