Una din distractiile preferate din copilarie, in lungile vacante la bunica, era sa rasfoim impreuna doua carti de bucate de-ale ei, amandoua dinnainte de razboi. Ambele carti aveau poze vechi, pline de farmec, reclame ale unor produse care atunci nu mai existau la noi. Printre aceste ilustratii, am vazut in Sanda Marin, un desen cu o planta necunoscuta mie, varza de Bruxelles. Intalnisem desigur multe feluri de varza, care mie toate imi plac, varza dulce , varza acra, varza de vara, varza creata, varza rosie, dar astfel de varzute, crescute pe un trunchi…nu mai vazusem ! Varza de Bruxelles era o aparitie rara in pietele noastre, se cultiva doar sporadic si artizanal. Apoi am uitat-o…si mare mi-a fost surpriza sa o regasesc aici la Munchen, si inca la orice Supermarket. Iar cunostiinele mele in domeniul soiurilor de varza s-au mai imbogatit cu vreo doua trei feluri…
Gatesc destul de des varza de Bruxelles, si pentru a evita vesnica asociere de carne si cartofi, dar in aceasta forma, cu unt si pesmet, sau la cuptor, cu smantana si branza rasa, poate constitui un fel usor, in sine.
Curatam varza de frunzele de la suprafata eventual vestejite, o spalam, si o fierbem in apa clocotita in care am pus o lingurita de sare, cam 15 minute, sa se patrunda. O scurgem bine intr-o sita. Topim intr-o tigaie o lingura de unt, adaugam varza si o lasam la foc foarte mic, cateva minute. Separat prajim pesmetul in alta lingura de unt si il presaram peste varza, mai saram daca trebuie si radem cu mare grija un pic de nucsoara, aroma ei fiind foarte intensa.